Profil de legendă – Roberto Baggio, unul dintre cei mai iubiți fotbaliști din istorie

Cariera și gloria lui Roberto Baggio nu s-a clădit pe trofee, ci pe momente. Considerat de mulți unul dintre cei mai spectaculoși jucători din istorie, cel poreclit „Il Divin Codino” avea să lase în urma lui amintiri și povești nemuritoare.

Fotbalistul care a marcat cele mai multe goluri la Cupa Mondială pentru „Squadra Azzurra” reprezintă esența și magia „sportului rege”. A impresionat pe teren prin eleganță, viziune și o forță de luptă decisivă în momente cheie. A fost un erou pentru mulți tineri care s-au îndrăgostit de fotbal, dar ca orice erou a avut de înfruntat obstacole infernale. Cine poate uita accidentarea teribilă din startul carierei sau ratarea care a dărâmat o națiune la CM 1994!

Facem mai departe radiografia legendarului Roberto Baggio, un fotbalist divin, câștigător al Balonului de Aur în ’93. E considerat de mulți cel mai bun fotbalist italian din istorie, chiar dacă „azzurri” au dat mulți jucători fabuloși. Vezi Profil de legendă – Giuseppe Meazza, dar și Profil de legendă – Silvio Piola. Și, de ce nu, profilul lui Antonio Conte, atât ca jucător, cât și ca antrenor.

Roberto Baggio, cariera – Cum a început totul

Clipele în care „Il Divin Codino” a ieşit la iveală nu au fost deloc puţine. Din păcate, palmaresul său, atât la nivel individual, cât şi la nivel de echipă, nu este la înălţimea uriaşului său talent. Dar hai să vedem cum a început povestea geniului care a ținut milioane de oameni lipiți de televizor.

„În copilărie obișnuiam să ne jucăm cu o minge de tenis și să spargem multe ferestre. Ceea ce le lipsește copiilor din ziua de astăzi este bucuria de a juca fotbal oriunde, chiar și pe stradă.” (Roberto Baggio)

În 1967, în Caldogno, un mic orașel cu doar 10 mii de locuitori, se năștea unul din cei mai mari fotbaliști din toate timpurile. Roberto Baggio, „Il Divin Codino”, și-a început cariera la Vicenza, echipa locală, în Serie C1.

Avea doar 13 ani când i-a impresionat pe cei din gruparea biancorosso. De altfel, Baggio devenise rapid un idol local, iar meciurile de acasă ale echipei ajungeau să adune peste o mie de oameni în tribune.

Timpul a trecut repede, iar la 18 ani era titular pentru Vicenza în echipa mare. Al treilea italian câştigător de Balon de Aur, după Gigi Riva şi Paolo Rossi, a avut impact instant. A marcat 12 goluri în sezonul 1984/85 și i-a ajutat pe biancorossi să promoveze în Serie B. Fiorentina l-a remarcat și l-a transferat pentru 2,7 miliarde de lire italiene. Dar vă spuneam că povestea lui Robert Baggio este una atipică, iar destinul avea să-l pună repede la încercare pe eroul nostru. Coșmarul a început la doar 2 zile după transferul la formația „Viola”.

Baggio, destin crunt: „I-am cerut mamei mele să mă omoare”

Abia transferat la clubul din Toscana, „Il Divin Codino” a suferit o accidentare groaznică la genunchiul drept. Verdictul medicilor a fost ruptură de menisc şi ligamente încrucişate.

Legendarul star al „Squadrei Azzurra” a fost puternic afectat de faptul că risca să nu mai joace fotbal niciodată, deși era la începutul carierei. După mulți ani, într-un interviu acordat pentru presa din Italia, Baggio a dezvăluit că i-a cerut mamei sale chiar să îl omoare.

„Am ajuns la Fiorentina după o accidentare serioasă, așa că nu am jucat doi ani, iar în al treilea tot nu eram recuperat complet. În prima zi după operația la genunchi, i-am cerut mamei mele să mă omoare. I-am spus: dacă mă iubești, ucide-mă”, a povestit Roberto Baggio.

Perioada de recuperare a fost lungă, iar „Il Divin Codino” a ratat un sezon întreg. În cele din urmă, cariera în Serie A a lui Roberto Baggio avea să înceapă pe 21 septembrie 1986 într-un meci Fiorentina vs Sampdoria. Din păcate, o nouă accidentare la menisc i-a ucis aproape tot anul competițional. După acest moment dificil, Baggio avea să cucerească rapid o lume întreagă.

Roberto Baggio în Serie A – Statistici în campionatul Italiei

Tânăr, carismatic, talentat și elegant pe teren, Roberto Baggio impresiona prin uşurinţa dezarmantă prin care controla mingea şi înscria goluri. Și ce goluri! Imediat, „Il Divin Codino” a fost îndrăgit de fani. Timp de 3 ani i-a încântat pe „violeți”, statisticile lui Baggio fiind remarcate imediat. În sezonul 1988/89 marchează 15 goluri în Serie A, iar un an mai târziu atinge cota de 17 goluri.

Roberto Baggio, statistici Fiorentina, Serie A:

• Sezonul 1986/87 – 1 gol în 5 meciuri
• Sezonul 1987/88 – 6 goluri în 27 de meciuri
• Sezonul 1988/89 – 15 goluri în 30 de meciuri
• Sezonul 1989/90 – 17 goluri în 32 de meciuri

Italia era a lui Maradona în acele vremuri, dar în Peninsulă se năștea sub ochii tuturor un nou star mondial. De altfel, în startul sezonului 1989/90, Baggio avea să marcheze unul din golurile care au rămas în istoria Serie A. Într-un duel chiar contra lui Napoli, jucătorul lui Fiorentina a făcut slalom prin defensiva „albaștrilor” și a înscris precum o făcuse marele Maradona cu trei ani înainte la Cupa Mondială din Mexic. Cine n-a văzut de nenumărate ori golul de generic reușit de starul argentinian împotriva Angliei? Nu, nu cel cu mâna! Ca și Maradona, Baggio a driblat fin jumătate de teren, iar Italia avea de acum propriul ei star. Vestea era grozavă, mai ales că „azzurri” urmau să fie gazdele turneului final din 1990.

Baggio, comparat cu Maradona

Imediat după acea „bijuterie” din 1989, Baggio a fost comparat cu marele Maradona. Reușise să înscrie un gol asemănător cu celebrul „gol al secolului” înscris de Maradona la Cupa Mondială din 1986. Dar Baggio a fost mereu un om modest! Imediat, noul star al fotbalului italian a refuzat orice comparație vedeta Argentinei.

„Eu nu sunt Maradona, nu faceţi comparaţii. El e cu totul şi cu totul altceva. Dacă este vorba de un model, jucătorul de la care am încercat să mă inspir a fost Zico”, spunea Roberto Baggio.

În sezonul 1989/90, „Il Divin Codino” a terminat pe locul 2 în clasamentul marcatorilor din Serie A, cu 17 reușite, fiind la două goluri distanță de legendarul Marco Van Basten. Pe locul 3? Da, ați ghicit! Maradona a înscris 16 goluri în ediția în care a dus-o pe Napoli către al doilea Scudetto din istoria sa.

Acesta avea să fie și finalul unui capitol din viața lui Baggio. Ulterior, fotbalistul care iubea Fiorentina avea să ajungă la Juventus.

„Am creat o legătură sufletească foarte puternică alături de Fiorentina și am încercat, din răsputeri, să rămân la Florența pentru o perioadă cât mai lungă de timp, însă totul a fost decis pentru mine.” (Roberto Baggio)

Roberto Baggio la Juventus

Mutarea lui Baggio a creat o revoluție la Florența. Suporterii formației Viola s-au arătat dezamăgiți de această decizie a conducerii clubului și au ieșit în stradă pentru a protesta. Dar pentru „Il Divin Codino” începea o nouă perioadă glorioasă.

Roberto Baggio a jucat 5 sezoane pentru „Bătrâna Doamnă”. A marcat 78 de goluri în Serie A, în 141 de meciuri pentru Juventus. Mai mult, aceasta a fost bucata în care Baggio a cucerit majoritatea trofeelor importante din cariera sa.

• Sezonul 1990/91 – 14 de goluri în 33 de meciuri
• Sezonul 1991/92 – 18 de goluri în 32 de meciuri
• Sezonul 1992/93 – 21 de goluri în 27 de meciuri
• Sezonul 1993/94 – 17 goluri în 32 de meciuri
• Sezonul 1994/95 – 8 goluri în 17 meciuri

Baggio 1993, Balonul de Aur

Perioada la Juventus i-a adus primul Scudetto, dar și singura cupă europeană (Cupa UEFA 1993). De altfel, 1993 avea să fie unul magic pentru talentatul fobalist italian. În acel sezon, Baggio a marcat 30 de goluri în 43 de partide disputate în toate competițiile pentru Juventus, dar a avut și 5 reușite în 7 meciuri pentru naționala Italiei. În urma acestor prestații, Roberto Baggio a fost desemnat „cel mai bun jucător al anului 1993”, fiind recompensat astfel cu trofeul „Balonul de Aur”.

„Cel mai important lucru al carierei unui jucător de fotbal este smerenia, întrucât, în acest mod, nu va exista teama de înfrângere, pentru că deja știi cum să revii pe făgașul potrivit. Întotdeauna am experimentat afecțiunea primită din partea fanilor prin a mă pune în ipostaza lor. Știu ce înseamnă să-ți întâlnești, într-o zi, idolul, așa că realizez cât de importantă este, uneori, dedicarea pentru astfel de suporteri. Am practicat modul meu de a juca fotbal în speranța că voi împărtăși această bucurie pentru sport și celorlalți.” (Roberto Baggio)

Roberto Baggio, statistici Serie A

După Juventus, Baggio a ajuns la marele Milan a lui Fabio Capello. N-a stat decât de două sezoane la rossoneri, dar a cucerit un titlu alături de gruparea din Milano. A urmat un an de glorie la Bologna. În sezonul 1997/98, Baggio și-a stabilit recordul de goluri marcate în Serie A. „Il Divin Codino” a terminat stagiunea cu 22 de reușite în 30 de meciuri pentru rossoblu. Au urmat 2 ani la Inter și 4 sezoane la Brescia.

În total, Roberto Baggio a marcat 218 goluri în Serie A, în 488 de meciuri. Starul italian a avut 11 sezoane cu cel puțin 10 goluri marcate, 4 dintre ele fiind înregistrate la Juventus.

Baggio, unul dintre cei mai mari fotbaliști din istorie, a evoluat doar în Serie A, unde a jucat pentru 6 cluburi. Iată cum arată pe scurt graficul carierei sale, în prima ligă din Italia:

• Fiorentina (între 1985 și 1990) – 39 de goluri în 94 de meciuri
• Juventus (între 1990 și 1995) – 78 de goluri în 141 de meciuri
• Milan (între 1995 și 1997) – 12 goluri în 51 de meciuri
• Bologna (sezonul 1997/1998) – 22 de goluri în 30 de meciuri
• Inter (între 1998 și 2000) – 9 goluri în 41 de meciuri
• Brescia (între 2000 și 2004) – 45 de goluri în 95 de meciuri

Baggio, perioada Brescia și final de carieră în Serie A

Despre perioada Brescia, Baggio a vorbit mereu cu multă afecțiune. Ajuns la o vârstă înaintată, „Il Divin Codino” a avut parte de un final corespunzător pentru cariera sa. Vă spuneam că Roberto Baggio va rămâne în istorie nu pentru trofeele obținute, ci pentru momentele de magie pe care le-a creat. Iar ciclul vieții sale sportive s-a terminat cumva așa cum a început. A pornit de la un club mic și a ajuns tot la o grupare asemănătoare, unde spunea că a simțit „sentimentul apropierii de casă”.

Pentru Brescia a jucat 4 sezoane. A reușit 45 de goluri în 95 de meciuri. În cei 4 ani, „biancazzurri” au terminat între locurile 8 și 14 în clasamentul din Serie A. Imediat după retragerea lui Baggio, Brescia avea să retrogradeze în sezonul următor, iar de atunci gruparea din Lombardia a mai jucat doar o dată în primul eșalon din Italia.

„Acolo am cunoscut, după mult timp, sentimentul apropierii de casă, după trei luni în care m-am antrenat pe cont propriu. Am tot sperat că Vicenza îmi va oferi o șansă, însă ulterior m-am convins că lucrurile stau altfel. Într-o noapte, telefonul suna, iar dincolo de receptor era Carlo Mazzone, ce avea să mă aducă la Brescia, spunându-mi că mă vrea neapărat la echipă și că vrea să facă din Brescia o echipă competitivă. Fanii mă iubeau chiar și când nu jucam, protestând în fața conducerii Bresciei, ceea ce făcea situația dificilă pentru antrenori.” (Roberto Baggio)

Baggio, Cupa Mondială 1994 – Un penalti care i-a marcat viața

Cine poate uita CM 1994? Da, ce mondial de vis. A fost momentul de aur pentru fotbalul românesc. Am fost la câteva minute distanță (și un Prunea mai înalt) de o întâlnire magică cu marea echipă a Braziliei. Într-un turneu cu un Hagi magician, un Stoicikov de poveste și o echipă Seleção cu nume legendare, omul numărul al turneului avea să fie Roberto Baggio. Cu o prestație fabuloasă, decarul „Squadrei Azzurra” și-a cărat echipa spre finală. Italia a trecut în fazele eliminatorii de Nigeria, Spania și Bulgaria, iar 5 dintre cele 6 goluri marcate de „azzurri” au venit din gheata lui Baggio.

Din păcate, finalul turneului a produs cel mai mare regret din viața marelui star italian. Fotbalistul cel mai eficient din Serie A la lovituri de la 11 metri avea să rateze un penalti care a dărâmat o națiune.

„Nu am trimis un penalti peste poartă în viața mea, în afară de acel moment. Nu a fost ultima execuție, dar a fost lovitura de grație. De multe ori, înainte să mă ia somnul, acel moment încă îmi apare în minte. Când eram copil, visam să joc o finală de Campionat Mondial contra Braziliei. Singurul lucru pe care nu l-am visat a fost să se termine cu mine ratând un penalty”, a spus Roberto Baggio.

Brazilia s-a impus atunci la lovituri de la 11 metri, iar Baggio a rămas cu un coșmar care-l bântuie și acum, după atâția ani de la CM 1994.

Roberto Baggio și Italia la Cupa Mondială

Baggio și-a cărat echipa spre finala de la CM 1994, dar eroul Italiei avea să clacheze tocmai în momentul decisiv. Drama de la mondialul din SUA venea la doar 4 ani după ce Italia cedase dramatic în semifinalele de la CM 1990. „Notti Magiche” s-a încheiat, paradoxal, tot la lovituri de la 11 metri. Atunci, Baggio a marcat contra Argentinei lui Maradona, Cannigia și Burruchaga, dar execuțiile lui Donadoni și Serena au trimis Italia în finala mică a turneului.

În total, Roberto Baggio a jucat la trei cupe mondiale. La CM 1998, Baggio a înscris de 2 ori, așa cum o făcuse și în 1990, dar italienii aveau să fie eliminați în sferturile de finală. „Il Divin Codino” a rămas în istorie drept cel mai bun marcator al Italiei la Cupa Mondială și este singurul italian care a înscris la 3 ediții diferite.

• CM 1990 – 2 goluri – calificare în semifinale
• CM 1994 – 5 goluri – calificare în finală
• CM 1998 – 2 goluri – calificare în sferturi

Baggio, CM 1998 – Un nou penalti pentru Italia

La 31 de ani, Roberto Baggio avea să stea față în față cu coșmarul său. Marcat de penalti-ul ratat la turneul anterior, fotbalistul divin al Italiei a fost pus din nou în fața unei execuții decisive. În sfertul de finală contra Franței, „Squadra Azzurra” a ajuns din nou la loteria loviturilor de la 11 metri. De această dată, Baggio a tras primul și a reușit să înscrie. Din păcate, Italia lui Baggio avea să fie eliminată iar după penaltiuri.

Un detaliu interesant despre ultimul turneu final la care a participat a fost relatat de un tânăr pe atunci Christian Vieri. Acesta a povestit un episod care descrie perfect caracterul și modestia unui jucător iubit de toată planeta.

„Roberto Baggio a fost mereu idolul meu. Pentru mine a fost cel mai bun fotbalist. L-am adorat mereu, iar la CM din Franța, în '98, eram alături de el la națională. La primul antrenament mă vede liber, încearcă să mă lanseze, dar greșește puțin pasa. Îmi zice: «Iartă-mă, Bobo!» Iartă-mă?! Glumește?! E Baggio, e deja un vis devenit realitate că vorbește cu mine… Ce campion minunat! Cu o atitudine modestă cu un tip care abia începe fotbalul”, relata „Bobo” Vieri.

În total, Baggio a jucat de 56 de ori pentru naționala Italiei. Marele fotbalist a marcat 27 de goluri în aceste partide și este pe locul 4 în clasamentul all-time al „Squadrei Azzurra”, după Gigi Riva (35 de goluri), Giuseppe Meazza (33 de goluri) și Silvio Piola (30 de goluri).

Baggio, 4 luni alături de Lucescu

Spre apusul carierei, Baggio a jucat pentru Inter, iar pentru 4 luni (decembrie 1998 – martie 1999) l-a avut antrenor pe Mircea Lucescu. Chiar dacă era o perioadă agitată pentru nerazzurri, actualul selecționer al naționalei României a avut un respect uriaș pentru cel poreclit „Il Divin Codino”.

„Mircea Lucescu era singurul care mă chema și-mi zicea: Vino să-l vezi pe Baggio cum joacă. Îl trimit pe teren fără să-i dau vreo indicație, pentru că știe deja, înțelege tot. Ceilalți antrenori îl considerau doar unul din echipă, dar Lucescu era nebun după Baggio.” (Massimo Moratti, fost patron la Inter)

Roberto Baggio, film pe Netflix

În 2021 a fost lansat un film despre cariera lui Baggio. Pelicula se numește sugestiv „Il Divin Codino” și relatează povestea marelui fotbalist de la începuturi până la episodul acelui penalti de coșmar din finala cu Brazilia.

Filmul lansat pe Netflix este cotat cu nota 6,1 pe IMDB. Regizat de Letizia Lamartire, „Il Divin Codino” îl are în rolul principal pe actorul Andrea Arcangeli.

Concluzii

Roberto Baggio s-a retras în 2004, după o carieră senzațională. Din păcate, Balonul de Aur din 1993 a cucerit doar două Scudetto, Cupa UEFA și Coppa Italia. În ciuda accidentărilor grave și a penalti-ului ratat pe stadionul din Pasadena, „Il Divin Codino” a inspirat generații și lăsat amintiri care au trecut testul timpului. Baggio rămâne un idol pentru mulți, iar magia arătată pe teren nu poate fi ștearsă niciodată.

Nu ezită să vezi și alte povești memorabile. Nu rata Profil de legendă – Alan Shearer, Profil de legendă: Nadia Comăneci, primul zece din istoria gimnasticii, și Profil de Legendă – Michael Phelps, sportivul cu cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice.

Totodată, îți recomandăm Profil de legendă – Dino Zoff și Legendă de EURO – Marco Van Basten, „Lebăda din Utrecht’’. Vezi și cele mai noi Ponturi Pariuri aduse de echipa BETuri.ro. Pariază inspirat și bucură-te de fiecare experiență alături de noi!