Legende ale Cupei Mondiale – Paolo Rossi (Italia)
Ne continuăm expediția prin galeria legendelor Cupei Mondiale, pentru a înțelege și mai bine Campionatul din Qatar 2022. Invitatul nostru de azi e legendarul italian Paolo Rossi, care a condus Italia la triumful din 1982 în fața Germaniei de Vest (3-1 în finala disputată la Madrid, pe Estadio Santiago Bernabeu. 90.000 de oameni au asistat la triumful lui Rossi și al colegilor săi din Squadra Azzurra.
Cu cele 6 goluri marcate la Cupa Mondială din 1982 din Spania, Paolo Rossi a ieșit cel mai bun marcator, dar și cel mai bun jucător al turneului iberic. Era al treilea titlu pentru italieni dintr-un total de 4 . Primele două au fost reușite în perioada romantică a fotbalului, în Interbelic. 1934 și 1938 au fost urmate de 1982 și, mai târziu, de CM 2006. Atunci triumfa o echipă compusă din personalități puternice precum Fabio Cannavaro, Francesco Totti, Andrea Pirlo sau Alessandro Del Piero. Italienii au mai încheiat de două ori pe locul al doilea: argint în Mexic 1970 și SUA 1994.
„Încălzirea” din 1978
Cu toate că legenda lui Paolo Rossi va dăinui și după trecerea lui neființă, fostul echipier de la Como, Perugia, Juventus, Vicenza, Milan și Verona a adunat doar 48 de selecții la prima reprezentativă. Atacantul a adunat numai 20 de goluri între 1977 și 1986. Totuși, legenda celui poreclit Pablito sau Torero a început să fie vizibilă încă din 1978, când italienii au ajuns în finala mică a Cupei Mondiale din Argentina.
Aceștia au încheiat a doua fază a grupelor pe doi după Olanda, dar înaintea Germaniei de Vest sau Austriei. Paolo Rossi marca de 3 ori în Argentina, într-un turneu dominat de geniul și iscusința lui Mario Kempes, marcator a 6 goluri, dintre care două în finală. Însă momentul istoric al lui Paolo Rossi abia peste patru ani urma să aibă loc.
Paolo Rossi & Copa Mundial de Futbol 1982
Toți cunoscătorii fenomenului fotbalistic recunosc importanța lui Paolo Rossi la turneul final din Spania. Prin cele 6 goluri, dar și prin dăruirea sa, Paolo Rossi a schimbat definitiv fața fotbalului. Dar lucrurile nu au fost ușoare de la început pentru Squadra Azzura la Cupa Mondială din Spania. Italienii au încheiat la egalitate toate cele 3 meciuri: Polonia (0-0), Peru (1-1) și Camerun (1-1). Flerul lui Rossi nu s-a văzut în prima fază a grupelor, unde nu a marcat niciunul din cele 2 goluri, ci mai târziu. Italia a încheiat grupa per 2, doar numărul de goluri în plus făcându-i pe peninsulari să meargă mai departe în fața africanilor. Polonia a câștigat seria.
Italia a zburdat însă în faza a doua a grupelor, unde a ănvins Argentina cu 2-1 și Brazilia cu 3-2. În acest al doilea meci, Paolo Rossi a marcat un hattrick istoric, ducând Italia într-o semifinală cu Polonia. Pentru brazilieni marcau Socrates și Falcao. Italia obținea o calificare la care nu se gândeau mulți, iar ce avea să urmeze e doar istorie. Rossi începea să devină nemuritor. Rossi reușea o dublă cu Polonia pe camp Nou din Barcelona, ce aducea Italia în finala de la Madrid.
A fost o primă repriză nulă și o a doua cu patru goluri. 3 au marcat italienii prin Rossi, Tardelli și Altobelli, iar nemții au reușit golul de onoare prin Breitner. Era deja o Germanie de Vest fără Gerd Muller și Franz Beckenbauer, condusă de căpitanul Karl-Heinz Rummenigge (al doilea marcator important al turneului, cu 5 reușite). Pe de altă parte, efortul lui Paolo Rossi a fost susținut de portarul Dino Zoff, de fundașul Giuseppe Bergomi o legendă a Interului), dar și de aripa Bruno Conti, o mare legendă a celor de la AS Roma.
Ce-a urmat pentru Italia
Italia mai avea să aștepte 12 ani până la următoarea finală, coșmarul de la penalty-uri cu Brazilia, coșmarul lui Roby Baggio, unul dintre cei mai ghinioniști fotbaliști ai tuturor timpurilor. Următorul titlu mondial a venit după o finală marcată mai ales de acel cap în piept aplicat de Zinedine Zidane lui Marco Materazzi. E un motiv fabulos de a-l prețui și mai mult pe Paolo Rossi, decedat între timp la doar 64 de ani de cancer la plămâni.
Performanțele lui Paolo Rossi la nivel de club
Perioada Cupei Mondiale din Spania a coincis cu perioada cea mai prosperă pentru Paolo Rossi și la nivel de club. Între 1981 și 1985, numărul 20 a evoluat la Juventus Torino. Cu această echipă a cucerit singurele trofee din palmaresul la nivel de club. Au fost două Scudetto în 1982 și 1984, Cupa Italiei în 1983, Cupa Campionilor Europeni în 1985 și încă o finală europeană în 1983 (pierdută în fața nemților de la Hamburger SV). Au mai venit și o Cupă a Cupelor în 1984 și Supercupa Europei în același an.
Paolo Rossi a fost și cel mai bun marcator din Serie A în 1978 când evolua pentru Vicenza. Cu un an înainte fusese cel mai bun marcator din Serie B, lucru extrem de rar în fotbalul de azi. Performanța o reușise pentru aceeași echipă Vicenza. De altfel Rossi a marcat cele mai multe goluri (60) pentru Vicenza. El a reușit 24 pentru Juventus, 13 pentru Perugia, 2 pentru AC Milan și 4 pentru Hellas Verona.
De remarcat e faptul că Rossi a fost suspendat pentru 3 ani (pedeapsă redusă la 2 ani ulterior) pentru trucarea de meciuri. Evenimentul s-a petrecut în 1980. Scandalul a fost cunoscut drept Totonero. În acest scandal au fost incluse următoarele echipe: Avellino, Bologna, Perugia, Lazio, AC Milan, Palermo și Taranto (ultimele 2 din Serie B). Paolo Rossi evolua atunci la Perugia. Chiar și cu aceste probleme, Rossi a fost eroul Cupei Mondiale din Spania 1982.
Un jucător totuși de legendă
Cu toate că cifrele nu sunt comparabile cu ce am văzut la Messi, Ibrahimovici sau Cristiano Ronaldo, Paolo Rossi împarte poziția de cel mai bun marcator la mondiale cu Roberto Baggio și Christian Vieri. Toți 3 au câte 9 goluri. Ale lui Rossi au fost marcate în 14 meciuri. Pele l-a inclus pe Paolo Rossi pe lista lui cu cei mai buni 125 de jucători din toate timpurile. Asta chiar dacă nu a jucat niciodată în afara Seriei A și Seriei B.
Concluzii
Se poate spune și nu e nimic greșit în asta că legenda lui Paolo Rossi există datorită unei săptămâni magice din 1982, din Spania. Paolo Rossi avea 26 de ani, o vârstă excelentă pentru performanța în marele sport. Atacantul știe cel mai bine drumul de la zero la hero și înapoi. Sunt puține cazurile de felul acesta la nivel individual. Au mai existat echipe care au produs minuni și au dispărut. Cazul Greciei în 2004. Jucători însă, la Cupa Mondială, mai puțini.
Paolo Rossi nu a încercat prea mult în apele tulburi ale antrenoratului, însă a reușit să se impună în zona analizei fotbalistice la trusturi precum Sky, Rai sau Mediaset. El a fost vicepreședintele unei echipe obscure, care între timp a dat faliment. E vorba de AS Pescina Valle del Giovenco. Legenda lui Paolo Rossi va inspira însă mulți jucători ai prezentului și viitorului. Citește pe site și despre alți eroi de la campionatele mondiale sau legende, precum Romario, Mario Kempes, Silvio Piola sau Gerd Muller. Dar și un profil pentru Șahtior Soligorsk, adversara lui CFR Cluj din Conference League. Spor(t) în toate!