Jocurile Olimpice – Istoria celui mai mare eveniment din sport

Jocurile Olimpice reprezintă un reper pentru orice sportiv sau fan al sportului. Acest eveniment reunește cele mai populare sporturi, iar toate națiunile din lume sunt prezente la start cu gândul de a cuceri medalii olimpice.

Echipa BETuri îți prezintă un material amplu despre istoria Jocurilor Olimpice. Vom afla cum au luat naștere Jocurile Olimpice antice, ce sporturi olimpice avem, ce simbolizează cercurile olimpice și ce a făcut România la Jocurile Olimpice.

Pe site-ul nostru poți citi și alte materiale interesante: Top 10 cei mai buni jucători de fotbal din istorie, Top 10 cele mai bune jucătoare de fotbal sau Top 10 cei mai buni jucători români de fotbal. Află și care sunt cele 10 stadioane Euro 2024! Nu rata pe site-ul nostru articolul despre performanțele României la Jocurile Olimpice 1984. Avem pe site și articolul destinat Jocurilor Olimpice de la Paris. Aruncă o privire peste articolul cu privire la Breakdance la Olimpiada 2024! Nu rata profilul pregătit pentru Constantina Diță!

Jocurile Olimpice Antice – O istorie începută în Grecia

Te-ai întrebat vreodată când au luat naștere Jocurile Olimpice? Ei bine, în timpul Greciei Antice. Atunci au avut loc primele ediții pentru Jocurile Olimpice Antice. La fel ca în prezent, acele competiții se desfășurau o dată la patru ani.

Jocurile Olimpice din acea perioadă aveau loc între reprezentanții mai multor orașe-state și regate din Grecia Antică. Se desfășurau, în principiu, sporturi atletice, dar și unele de luptă, cum ar fi luptele și probele de pankration, curse de cai și de care.

De asemenea, aceste concursuri între sportivi erau realizate cu un singur scop: să asigure pacea între orașe-state. În sine, acesta a fost un mit, pentru că războaiele au continuat. Dar, cât erau Jocurile Olimpice antice, exista un armistițiu, iar legendele susțin că sportivii că erau protejați de Zeus.

Potrivit legendelor grecești, prima ediție pentru Jocurile Olimpice a avut loc în anul 776 înaintea erei noastre. Informația se bazează pe inscripțiile descoperite în orașul Olimpya, acolo unde Zeus și Heracle au pus bazele acestui istoric eveniment.

Jocurile Olimpice aveau o importanță religioasă fundamentală, oferind evenimente sportive alături de sacrificii rituale în onoarea lui Zeus (a cărui faimoasă statuie realizată de Phidias se afla în templul său din Olimpya) și a lui Pelops, erou divin și rege mitic al Olimpyei.

Apogeul pentru Jocurile Olimpice Antice a fost atins în secolele al VI-lea și al V-lea î.Hr., dar apoi și-au pierdut treptat din importanță pe măsură ce romanii au câștigat putere și influență în Grecia. În plus, se spune că în anul 426 d.Hr. s-a încheiat în mod oficial această perioadă antică a Jocurilor.

Jocurile Olimpice istorie – Începe era Modernă

Trecem de perioada antică și ne axăm pe Jocurile Olimpice Moderne. A existat o perioadă de mai bine de 1.500 de ani în care mai multe personalități au încercat să revitalizeze acest eveniment. Din nefericire, nu s-a reușit timp de decenii bune din cauza războaielor.

Totuși, a existat o personalitate aparte în istoria pentru Jocurile Olimpice. Este vorba de baronul Pierre de Coubertin, cel care a înființat Comitetul Olimpic Internațional (CIO). Ideea lui a fost să reunească cele mai importante state, iar conducerea să se facă prin rotație o dată la patru ani.

Primul congres al CIO a avut loc între 16 și 23 iunie 1894, la Universitatea din Paris. În urma acelei ședințe s-a decis ca prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne să aibă loc la Atena, în 1896. În plus, primul președinte al CIO a fost ales scriitorul grec Demetrius Vikelas.

Primele ediții, un succes și nu prea

Așadar, prima ediție pentru Jocuri Olimpice de vară s-a desfășurat în capitala Greciei. Tot atunci a avut loc și ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice pentru întâia oară. La start au fost 14 națiuni și 241 de sportivi care au concurat în 43 de probe.

Oficialii greci și publicul au fost entuziasmați de experiența de a găzdui Jocurile Olimpice. Acest sentiment a fost împărtășit de mulți dintre atleți, care au cerut chiar ca Atena să fie gazda permanentă pentru Jocurile Olimpice.

CIO intenționa ca Jocurile ulterioare să fie organizate prin rotație în diferite orașe gazdă din întreaga lume. A doua ediție a Jocurilor Olimpice a avut loc la Paris, în 1900.

Deși prima ediție a avut un succes garantat, următoarele nu au mai atras la start prea mulți atleți. După Paris 1900, Jocurile Olimpice au avut loc în SUA, în 1904, în St. Louis. Dintre cei 650 de sportivi prezenți, 580 erau americani.

Jocurile Olimpice – Simboluri

Continuăm istoria Jocurilor Olimpice prin a prezenta câte un simbol olimpic pentru acest mare eveniment. Începem cu inele olimpice. Povestea pentru olimpiada de vară începe în 1912, odată cu ediția de la Stockholm (Suedia). Atunci au participat sportivi de pe toate continentele.

Un an mai târziu, în 1913, Pierre de Coubertin a conceput ceea ce urma să devină simbolul JO de vară: cercuri olimpice. Acestea au fost folosite încă din anul 1920 și până în prezent, cu același design grafic. Excepție au făcut Jocurile Olimpice din 1957, când au fost ușor depărtate.

Inelele Olimpice

Concret, Jocurile Olimpice sunt reprezentate prin cinci inele olimpice, adică emblema Jocurilor Olimpice. Acestea reprezintă continentele participante la ediția din 1912. Dimensiunile lor sunt egale și reprezintă ideea potrivit căreia continentele au putere și drepturi egale la Jocurile Olimpice de vară.

„Aceste cinci cercuri olimpice reprezintă cele cinci părți ale lumii”, sublinia Pierre de Coubertin la vremea respectivă.

Așadar, logo Jocuri Olimpice, format din cele 5 cercuri olimpice, este realizat din șase culori- albastru, negru, roșu, galben, verde, plus alb pe fundal. Coubertin le-a ales în acest mod deoarece fiecare steag al națiunilor participante se putea regăsi într-una din culorile simbolului.

Fiecare ediție pentru Jocurile Olimpice are propria-i emblemă olimpică, în care sunt integrate cele 5 cercuri olimpice. În plus, se mai adaugă elemente reprezentând orașul și țara gazdă, dar și cultura specifică acesteia.

Drapelul olimpic

Steagul Jocurilor Olimpice se afișează la fiecare ediție a acestui mare eveniment. Cuprinde cele cinci cercuri întrepătrunse.

Pierre de Coubertin s-a inspirat în alegerea drapelului JO de vară de la psihiatrul Carl Jung. El considera inelul ca o expresie a continuității și a ființei umane.

Deviza Jocurilor Olimpice

Tot Pierre de Coubertin a propus și deviza jocurilor olimpice – citatul latin „Citius, Altius, Fortius”, care înseamnă „Mai Repede, Mai Înalt, Mai Puternic”. Motto-ul s-a realizat odată cu fondarea Comitetului Internațional Olimpic, în 1894.

Deviza Jocurilor Olimpice a intrat în vigoare odată cu Jocurile Olimpice de la Paris, din 1924. De asemenea, un alt motto, dar mai puțin cunoscut, datează din 1928, odată cu JO de vară de la Londra. Și constă în fraza: „Cel mai important lucru nu este să câștigi, ci să participi!”.

Imnul Olimpic

Printre simbolurile Jocurilor Olimpice se numără și imnul. Acesta este interpretat în timpul înălțării Drapelului olimpic cu ocazia Ceremoniilor de Deschidere și Închidere pentru Jocurile Olimpice.

Imnul olimpic este o piesă muzicală ce a fost compusă de Spyridon Samaras pe versurile poetului grec Palamas. A fost cântat pentru prima dată la Jocurile Olimpice din 1896, de la Atena. Totuși, a fost declarat imn olimpic oficial din 1957.

Flacăra Olimpică

Un alt simbol olimpic este, desigur, flacăra olimpică. În mod simbolic, aceasta este aprinsă la Olympia (Grecia) și purtată până în orașul gazdă de atleți. Flacăra are un rol important la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, pentru că arde pe tot parcursul olimpiadei.

La Jocurile Olimpice, flacăra va arde pe tot parcursul competiției, simbolizând astfel focul furat de la zei de către Prometeu. Tradiția cu purtarea acestei flăcări olimpice a început la Jocurile Olimpice antice, dar s-a reluat apoi din 1928, de la JO de vară din Amsterdam.

Torța Olimpică la Jocurile Olimpice

Un alt simbol olimpic este torța care poartă flacăra din Grecia și până în locul de desfășurare al evenimentului sportiv. Carl Diem a introdus torța odată cu anul 1936, la Jocurile Olimpice de vară din Berlin.

În prezent, torța olimpică se aprinde cu câteva luni înainte de începerea Jocurilor Olimpice, în localitatea Olympia. Sunt 11 femei, reprezentând virginele vestale, care în urma unei ceremonii vor aprinde torța la lumina soarelui prin intermediul unei oglinzi parabolice.

După aprinderea flăcării, torța olimpică se va preda unui alt purtător desemnat, care va începe traseul pentru Jocurile Olimpice până în ziua Ceremoniei de Deschidere a Jocurilor Olimpice.

Trei „stâlpi” stau la baza desfășurării Jocurilor Olimpice: sport, mediu înconjurător și cultură. Odată aprinsă, Torța Olimpică va fi purtată de mii de persoane, sportivi, personalități, pe străzile țării organizatoare.

Mascotele Jocurilor Olimpice

Mascotele Jocurilor Olimpice vor întruchipa elementele definitorii ale țării organizatoare. Prima ediție cu o mascotă prezentă a fost în 1972, la Jocurile Olimpice din Munchen (Germania).

Organizatorii fiecărei ediții a JO de vară vor alege simboluri în funcție de cultura și istoria țării lor. Mascota va fi promovată prin diferite instrumente de marketing, astfel încât să câștige din ce în ce mai multe popularitate la Jocurile Olimpice.

Jurământul Olimpic

O altă caracteristică specifică pentru Jocurile Olimpice este dată de jurământ. Acesta este rostit de un sportiv la Ceremonia de Deschidere a Jocurilor Olimpice, dar și de un arbitru. Respectiva persoană ține steagul Jocurilor Olimpice în mână și rostește următoarele cuvinte:

„În numele tuturor competitorilor, promit că vom lua parte la aceste Jocuri Olimpice, respectând și supunându-ne regulilor care le guvernează, dedicându-ne sportului fără doping sau alte substanțe stimulatoare, în adevăratul spirit al sportivității, pentru gloria sportului și onoarea echipelor noastre.”

Arbitrul strânge în mână un colț al drapelului olimpic, rostind jurământul: „În numele arbitrilor și al oficialilor, promit că vom oficia aceste Jocuri Olimpice, respectând și supunându-ne regulilor care le guvernează, în adevăratul spirit al sportivității.”

Salutul olimpic

La Jocurile Olimpice există și un salut aparte, un alt simbol olimpic. Este, în sine, o variantă a salutului roman: brațul drept ridicat oblic către cer.

Salutul s-a folosit după anul 1900 și până la încheierea celui de-al doilea război mondial. S-a renunțat ulterior pentru că era confundat cu salutul nazist.

Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice

Jocurile Olimpice se deschid, în mod obligatoriu, cu o ceremonie fastuoasă care durează mai bine de 2 ore. În sine, evenimentul este o amplă desfășurare de resurse umane, pentru că există un spectacol de dans, teatru, muzică, istorie și cultură.

Regia spectacolului este realizată în așa fel încât să promoveze cât mai mult cultura țării organizatoare pentru Jocurile Olimpice de vară.

Festivitatea începe cu arborarea drapelului de stat al țării gazdă și intonarea imnului național. Urmează un spectacol pregătit pentru public, după care defilarea delegațiilor olimpice pe Stadionul Olimpic.

Evenimentul va continua cu arborarea Drapelului Olimpic, intonarea Imnului Olimpic, discursurile oficialilor, jurământul sportivilor și arbitrilor. În final, festivitatea de la Jocurile Olimpice va avea momentul culminant: aprinderea flăcării olimpice și declararea ediției drept deschisă.

Jocurile Olimpice – Medalii olimpice

O medalie olimpică reprezintă, poate, cea mai mare realizare din cariera unui sportiv. Acest lucru se întâmplă în majoritatea acelor sporturi olimpice pe care le regăsim la fiecare ediție.

În total, sunt trei medalii olimpice – aur, argint și bronz. Între anii 1928 și 2000 medaliile includeau fața lui Nike, zeiță a victoriei, ținând un palmier în mâna stângă și o coroană de câștigător în cea dreaptă.

Din 2004, de la Jocurile Olimpice din Atena, noua față a medaliei cuprinde zeița Nike care zboară deasupra unui stadion panatenic în timp ce reflectează. Premierea sportivilor cu medalii olimpice are loc pe un podium pentru primele trei locuri în fiecare probă sportivă.

Ceremonia de înmânare a medaliilor la Jocurile Olimpice este una sacră, iar celelalte probe sunt oprite în momentul când meritul unui sportiv este premiat.

Sportivii primesc medaliile dar și flori din partea unor personalități naționale sau membri ai consiliului CIO. În final, se va intona imnul național al țării pe care o reprezintă câștigătorul medaliei de aur.

Ceremonia de Închidere a Jocurilor Olimpice

La fel de fastuoasă este și Ceremonia de Închidere a Jocurilor Olimpice. Festivitatea reprezintă spiritul, cultura și patrimoniul țării gazde. Și în acest caz va avea loc o defilare a sportivilor participanți la acest eveniment.

Pe final are loc discursul președintelui CIO și transmiterea cheii olimpice, împreună cu steagul olimpic, de primarul orașului gazdă către oficialul unde va avea loc următoarea ediție a Jocurilor Olimpice.

Ediții Jocurile Olimpice

Să trecem în revistă acum și gazdele pentru Jocurile Olimpice de vară. Începem cu ediția din 1896, de la Atena, și terminăm cu cea din 2020, din Tokyo.

Iată țările care au organizat Jocurile Olimpice moderne:

• 1896 – Atena (Grecia)
• 1900 – Paris (Franța)
• 1904 – St. Louis (SUA)
• 1906 – Atena (Grecia)
• 1908 – Londra (Marea Britanie)
• 1912 – Stockholm (Suedia)
• 1916 – Berlin (Germania) – Anulat
• 1920 – Antwerp (Belgia)
• 1924 – Paris (Franța)
• 1928 – Amsterdam (Olanda)
• 1932 – Los Angeles (SUA)
• 1936 – Berlin (Germania)
• 1940 – Helsinki (Finlanda)
• 1944 – Londra (Marea Britanie) – Anulat
• 1948 – Londra (Marea Britanie)

Ediții Jocuri Olimpice (1952 – 2020):

• 1952 – Helsinki (Finlanda)
• 1956 – Melbourne & Stockholm (Australia & Suedia)
• 1960 – Roma (Italia)
• 1964 – Tokyo (Japonia)
• 1968 – Mexico City (Mexic)
• 1972 – Munchen (Germania)
• 1976 – Montreal (Canada)
• 1980 – Moscova (Uniunea Sovietică)
• 1984 – Los Angeles (SUA)
• 1988 – Seul (Coreea de Sud)
• 1992 – Barcelona (Spania)
• 1996 – Atlanta (SUA)
• 2000 – Sydney (Australia)
• 2004 – Atena (Grecia)
• 2008 – Beijing (China)
• 2012 – Londra (Marea Britanie)
• 2016 – Rio de Janeiro (Brazilia)
• 2020 – Tokyo (Japonia)

În 2024, Jocurile Olimpice vor avea loc din nou la Paris, în capitala Franța, în perioada 26 iulie – 11 august. Peste patru ani, în 2028, Los Angeles va găzdui JO de vară, iar în 2032 orașul Brisbane (Australia) va fi gazda pentru olimpiada de vară.

România la Jocurile Olimpice

Nu putem încheia articolul fără să trecem în revistă performanțele României la Jocurile Olimpice. Țara noastră a participat pentru prima dată în 1900, la ediția din Paris, cu un singur sportiv.

De atunci, România nu a mai fost prezentă la JO de vară în perioada 1904-1920, în 1932, la ediția din Londra, dar și la JO din 1948. Odată cu anul 1952 au luat parte constant sportivi români la sporturi olimpice.

Cea mai de succes ediție pentru România la Jocurile Olimpice a fost în 1984, la Los Angeles. Atunci, sportivii noștri s-au întors cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur. În clasamentul pe națiuni, România termina acea ediție pe locul secund.

Recent, la Jocurile Olimpice din Tokyo, România a obținut doar 4 medalii, dintre care una de aur. În clasamentul pe medalii, sportivii țării noastre s-au poziționat pe locul 46.

Cele mai de succes sporturi olimpice pentru români

Gimnastica este sportul olimpic cel mai de succes pentru România la Jocurile Olimpice. Sportivii noștri au câștigat nu mai puțin de 72 de medalii – 25 de aur, 21 de argint și 26 de bronz. Pe locul secund în top sporturi olimpice pentru noi este canotajul, cu 41 de medalii – 20 de aur, 12 de argint și 9 de bronz.

În top mai urmează:

• Atletism, cu 35 de medalii (11 de aur, 14 de argint și 10 de bronz)
• Caiac-canoe, cu 34 de medalii (10 de aur, 10 de argint și 14 de bronz)
• Lupte, cu 34 de medalii (7 de aur, 8 de argint și 19 de bronz)
• Tir, cu 15 medalii (6 de aur, 4 de argint și 5 de bronz)
• Scrimă, cu 17 medalii (4 de aur, 6 de argint și 7 de bronz)

În ceea ce privește sportivii români de succes la Jocurile Olimpice, Nadia Comăneci este primul loc. Fosta gimnastă are 9 medalii la JO de vară, dintre care 5 de aur, 3 de argint și 1 de bronz. Pe locul secund este Elisabeta Lipă (canotaj), cu 8 medalii – 5 de aur, 2 de argint și 1 de bronz.

În top cinci se mai regăsesc Georgeta Damian (canotaj), cu 6 medalii, Ivan Patzaichin (caiac-canoe), cu 7 medalii și Doria Ignat (canotaj), cu 6 medalii.

Concluzii

Jocurile Olimpice reprezintă, fără îndoială, punctul maxim pentru orice sportiv. Evenimentul este unic, de neegalat. Ne-a făcut plăcere să-ți prezentăm o istorie bogată, începută înainte de Era Noastră, când au avut loc Jocurile Olimpice din Grecia Antică.

În acest an 2024 va avea loc o nouă ediție, la Paris, unde așteptăm performanțe notabile din partea sportivilor noștri.

Până atunci, însă, te invităm să citești și alte materiale de pe site-ul nostru: Profil Ayrton Senna sau Profil Michael Schumacher. Nu uita și de retrospective pentru Campionatul European.

Avem și un grup de Telegram unde găsești cele mai noi ponturi pentru evenimentele pe care poți paria. Spor(t) în toate!